Un factor important cu influență negativă asupra modelării corporale e stresul. Nu doar că te încurcă atunci când vrei să slăbești sau să câștigi masă musculară, dar îți afectează și starea de sănătate.
Am discutat despre mâncatul pe fond de stres în articolul precedent. Am prezentat aici și soluția:
Articolul de față cuprinde noțiuni puțin mai tehnice, dar îmi doresc ca tu să cunoști ce reprezintă stresul , cum se manifestă și ce implicații are deoarece îți va fi mai ușor să îl gestionezi astfel.
Am încercat să construiesc o schema mai simplă, așa că te rog să citești până la final pentru că e important.
Ce reprezintă stresul
Stresul e un ansamblu de senzații și emoții. Acestea le simțim datorită modului în care percepem elementul stresant, mai degrabă decât elementul în sine.
- Experimentezi senzația acută de stres, de exemplu, când un șofer îți taie calea în trafic- te enervezi sau te panichezi, apoi îți revii și uiți.
- El devine cronic când ai un job unde mergi cu groază, griji de ordin financiar sau o relație disfuncțională, iar asta te consumă zi de zi pe o perioadă lungă de timp.
Scăpat de sub control, stresul cronic favorizează depunerile de grăsime în zona abdominală.
Multe dintre persoanele cu care am lucrat și am discutat mi-au zis: “Roxi, nu știu de ce nu pot să dau jos grăsimea de pe abdomen, chiar dacă slăbesc în rest.”
Prima întrebare pe care o adresez: “Cât de stresat te simți în general?”
Ȋn 90% din cazuri răspunsul a fost: “Foarte stresat. Sunt genul de om care se stresează din orice”.
Ce înseamnă asta ? Ȋnseamnă că ai de lucrat la felul în care te raportezi la așa-zisele situații stresante.
Ce ai de făcut? Ȋn primul rând, e important să cunoști principiile biologiei stresului.
Cunoașterea te va ajuta să înțelegi procesele din spatele reacțiilor, precum și de ce mănânci mai mult când ești stresat.
Stadiile răspunsului la stres
Acu’ mai bine de 75 de ani, endocrinologul Hans Selye a împărțit răspunsul la stres în 3 stadii:
1) Alarma – când ți-e frică sau te simți amenințat
- Ȋn acest stadiu, organismul tău identifică un pericol. Se secretă niște hormoni (adrenalină și cortizol). Ei oferă corpului tău o stare de hiperexcitabilitate, pregătindu-l de luptă sau de fugă.
- Respirația este accelerată acum, trimițând o cantitate mai mare de oxigen în organism. Inima bate mai repede, pompând sânge în mușchi. Nivelul glucozei în sânge crește. Ȋn felul acesta, organismul tău are resursele necesare pentru a lupta sau a fugi.
Dacă te întâlnești cu ursul, această reacție e foarte utilă deoarece te poate ajuta să scapi cu viață.
Ea se activează automat însă și în împrejurări în care amenințarea vieții nu e reală.
Imaginează-ți că te sună un client nervos. E posibil să ai reacția imediată să te înfurii și să te răstești la el sau, din contră, să te sperii și să te bâlbâi, să-ți vină să o iei la fugă. Ȋn ambele cazuri, s-a declanșat sistemul „luptă sau fugi”.
2) Rezistența
- După ce amenințarea a trecut, corpul tău încearcă să se adapteze, pregătindu-se pentru un eventual nou pericol. Dacă stresul trece, organismul începe să își reconstruiască rezistența.
După ce inchei convorbirea cu clientul nervos, începi să te relaxezi și poți să te pregătești pentru următoarele situații care vor apărea, știind că le vei face față.
3) Epuizarea
- Pe termen scurt, răspunsul „luptă sau fugi” îți poate salva viața, dar dacă stresul nu încetează, iar hormonii în cauză rămân la niveluri ridicate, organismul tău se epuizează. Reacțiile sistemului imunitar sunt suprimate, iar riscul de îmbolnăvire crește.
Convorbirea cu clientul se încheie, însă problema nu e soluționată. Iar tu ai gânduri precum: „ dacă data viitoare va fi la fel?”, „dacă nu reușesc să îndeplinesc ce mi-a cerut?”, „vai cât am de lucru, mă simt copleșit” etc. E foarte probabil să intri în stadiul de epuizare.
Strămoșilor noștri care trăiau în peșteri, sistemul „luptă sau fugi” se activa în situații de viață sau de moarte (de exemplu, când întâlneau cu un animal de pradă). El se dezactiva când amenințarea trecea.
Ȋn zilele noastre, în schimb, telefonul sună încontinuu, primești alertă de mailuri și mesaje, ai deadline-uri la proiecte, ești presat să performezi, iubita țipă că n-ai dus gunoiul. Toate acestea sunt elemente care pot activa sistemul primitiv automat de răspuns menit să îți salveze viața.
Legătura între stres și acumularea de kilograme suplimentare
Secreția de cortizol mobilizează resursele de zahăr și grăsime ale organismului pentru a le folosi în scopul luptei sau pentru fugă. De asemenea, te direcționează să cauți alimente bogate în calorii. Există studii care arată asocieri clare între răspunsurile modificate la stres și obezitate.
Cortizolul e cel care influențează și acumularea de grăsime în zona abdominală.
Nivelul ridicat de cortizol e legat de creșterea în greutate chiar și în absența unui eveniment stresant. Ȋntr-un studiu realizat la Universitatea din Michigan, cercetătorii au mărit secreția de cortizol ale participanților prin stimularea glandei pituitare pentru a vedea dacă le afectează comportamentul alimentar. Și a fost într-adevăr afectat: participanții au mâncat mai multe alimente bogate în grăsimi, dulciuri și gustări sărate.
Dacă o cantitate de cortizol mai mare decât cea normală e eliberată în organism, e probabil să experimentezi pofte acute.
Oamenii au nevoie de energie –calorii- pentru a înfrunta pericolul sau a-l evita. Din punct de vedere biologic, consumul de alimente bogate în zahăr și grăsimi, cum sunt înghețata, ciocolata și produsele de patiserie, e un răspuns rezonabil la tot stresul din ziua de azi.
Practic fără să conștientizezi, poți trăi în mod continuu într-o stare de alarmă, conducând organismul în stadiul de epuizare. Iar asta iti afecteaza si alimentatia.
Din acest motiv, e necesar să te concentrezi asupra modului în care gestionezi răspunsurile “luptă sau fugi” și stresul în general. In acest fel, iți vei protejeza sănătatea și vei lua decizii alimentare mai bune.
In articolul viitor îți voi împărtăși strategii prin care poți să previi și să eviți situațiile descrise mai sus. Vei realiza un pas suplimentar in crearea existenței pe care ți-o dorești. Fii artistul vieții tale!
Cu drag,
Roxi.
P.S. Lasă-mi te rog mai jos un comment dacă te interesează subiectul și ai dori să discutăm mai mult pe această temă.
Dacă dorești să împărtășesti și altor persoane ce ar putea beneficia de pe urma informațiilor din articol, folosește butonul de <Share>.
Pingback: 4 Modalități de gestionare a stresului pentru a nu-ți afecta silueta (2) - Roxi Florea